A
A
A

TOP ALIMENTE CE CONȚIN GRĂSIMI TRANS

Depune o plângere

TOP ALIMENTE CE CONȚIN GRĂSIMI TRANS

Jun 22, 2020
user
CAS Centru
Views:
182

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Dieta alimentară zilnică conține nenumărate surse de proteine, glucide și lipide. Printre alimentele care le consumăm sunt și cele ce conțin grăsimi, însă asta nu înseamnă neapărat, că ele dăunează sănătății noastre și că trebuie să le excludem din alimentația noastră. Aproape toate alimentele naturale conțin grăsimi, fiindcă grăsimile sunt cele mai calorigene, ele sunt un depozit de energie, o
sursă de acizi grași esenţiali și vitamine liposolubile, care dau o senzație mare de sațietate.

Dar care este diferența între grăsimile naturale și grăsimile trans? Grăsimi naturale – pot fi de origine vegetală și animală. Grăsimi artificiale/trans – sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. Grăsimile trans contribuie la prelungirea prospețimii produselor, în care sunt adăugate, a termenului de păstrare și a aspectului atrăgător. Grăsimile trans mai sunt numite și acizi grași trans. Carnea de vită, miel și produsele lactate grase, nucile învechite (păstrate mult timp) în mod natural conțin cantități mici de grăsimi trans. În rația alimentară zilnică a unui adult, ponderea „grăsimilor trans naturale” provine din contul consumului de carne (grăsimile trans reprezentând 3 – 9% din grăsimea cărnii de vită și miel) și produselor lactate (2 – 5%) de la capre, oi, vaci. Grăsimile trans nu sunt sintetizate în organismul uman și nu sunt necesare în alimentația zilnică, dar sunt absorbite în organism și metabolismul le procesează. Grăsimile trans industriale pot fi găsite în diferite concentrații mai mari sau mai mici, în biscuiți, produse de patiserie, margarină, creme de cofetărie și umpluturi, alimente prăjite, precum cartofii. Vorbind din punct de vedere științific, structura chimică a grăsimilor hidrogenate (trans) este diferită față de cea a grăsimilor naturale, având o formă moleculară rigidă, care tinde să „rigidizeze” și structurile organismului, în care sunt încorporate (adică arterele, venele). Astfel, grăsimile hidrogenate tind să rămână „blocate” în circulație, constituind un factor de risc crescut pentru dezvoltarea maladiilor cardiovasculare. Iar după cum estimează experții, pentru fiecare procent de energie acumulat din cantități mari de grăsimi trans, crește riscul apariției bolilor cardiovasculare cu 12 – 13%, ceea ce constituie deja o mare problemă în rândul populației Republicii Moldova. Alimentele ce conțin o cantitate foarte ridicată de grăsimi trans sunt:

  • prăjiturile, biscuiții, fursecurile, aluatul de plăcintă sau pizza, chiflele pentru hot-dog, hamburgerii;
  • margarina și smântâna vegetală pentru gătit;
  • alimentele prăjite (gogoșii, cartofii prăjiți, puii pane, etc.);
  • snack-urile (chipsurile, napolitanele, bomboanele, popcornul preambalat pentru cuptorul cu microunde);
  • semi-preparatele congelate.

Clasificate după gramaj și procent de grăsimi trans per conținut, conform unui studiu OMS, aceste alimente ar putea fi reprezentate astfel:


În 2006, Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA a cerut, ca etichetele alimentare să enumere grăsimile trans, iar în 2013 FDA a stabilit, că uleiurile hidrogenate nu sunt, în general, recunoscute ca sigure pentru utilizare în alimente. În Planurile de Acțiuni în domeniul Nutriției și Alimentelor pentru Europa, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă, ca energia furnizată de grăsimile – trans să nu depășească 1% din valoarea energetică a rației alimentare zilnice, ceea ce ar constitui mai puțin de 2,2 g/zi într-o rație alimentară de 2000 kcal. În mai 2018 OMS a lansat pachetul de acțiuni „REPLACE”, solicitând guvernelor să elimine utilizarea grăsimilor trans din lanțul alimentar global până în anul 2023. Programul REPLACE susține, că eliminarea utilizării grăsimilor trans din alimentele procesate ar putea preveni sute de mii de atacuri de cord și decese anual, iar acțiunile legislative vizează limitarea sau interzicerea utilizării grăsimilor trans produse în industrie. Informează-te despre produsele pe care le folosești cel mai des în alimentație, fie că le gătești acasă sau le cumperi din magazin, ori de la piață. Alege ce mănânci în localuri și redu sau evită consumul de alimente de tip „fast-food”.
Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci! Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.
Depune o plângere
Ai cumpărat alimente alterate sau necalitative? Îți oferim gratuit consiliere și asistență juridică primară